Arhive etichetă: nuci

Lichiorul de nuci verzi / Green walnuts liqueur

nuci1

(for English version scroll down the page)

Azi, la modul cel mai serios cu putinta si fara gluma care a imbracat in haine funny materialele precedente, vine un alt material care vorbeste despre ceva ce poate desfata la superlativ papilele gustative dar si poate onora oaspetele cu finetea si aroma unei bauturi rare si greu de intilnit pe mesele romanilor de azi, o bautura pe care bunicile noastre o aveau destul de des pe rafturile camarile lor: lichiorul de nuci verzi….caci despre el este vorba. Si asta, ca sa nu mai vorbesc despre beneficiile mai mult decit evidente ale consumului de nuci, ca fruct sau ‘saminta’ cu ale ei actiuni binefecatoare pentru om!
Mai multe informatii despre nuci aflati aici si aici
Asadar, cum se face lichiorul de nuci verzi, cit mai pe scurt cu putinta si fara a plictisi cititorul:

………………

40 de nuci verzi, culese in prima saptamina din iulie
1,5 l alcool rafinat de 90º sau alcool de farmacie (eu am folosit si tuica dublu rafinata)
1-2 lamii feliate
cam 1 kg zahar
400 – 450 ml apa
cuisoare, scortisoara, nucsoara (optional)

Se spala nucile, se taie in patru, se pun intr-un borcan de sticla destul de mare; se adauga lamiia si condimentele dorite, turnati peste ele alcoolul apoi sigilati foarte bine borcanul si lasati la macerat timp de 40 de zile scuturindu-i zilnic continutul.
Dupa cele 40 de zile, se fierbe un sirop din apa si zahar, se lasa sa se racoreasca, se toarna in borcan peste nuci, se amesteca totul apoi se strecoara si filtreaza totul foarte bine. Se trage lichiorul in sticle curate, se sigileaza si se dau la rece (pivnita sau camara).
Citeva voci spun ca, cu cit se invecheste devine mai intelept si mai bun.
Reteta mi-a inspirat-o Costachel cu al lui site culinar, un excelent curs si indrumar in ale bucatariilor de orice fel.
(Nu va speriati de culoarea neagra a licorii deoarece nucile contin iod. Iar, daca ar fi sa va dau un sfat, as zice sa dublati din start cantitatile pentru ca veti constata ca sticla se va goli mult mai rapid decit ati fi crezut.)

nuci2

Few facts about walnuts:
Walnuts are unique among nuts because the „good” fat they contain is primarily polyunsaturated, the source of omega-3 essential fatty acids.  Walnuts are one of the best plant sources of protein. They are rich in fiber, B vitamins, magnesium, and antioxidants such as Vitamin E.   Incorporating walnuts in a healthy diet reduces the risk of heart disease by improving blood vessel elasticity andpreventing plaque accumulation. Walnuts have also been shown to aid in the lowering LDL cholesterol (the bad cholesterol) and the C-Reactive Protein (CRP). CRP was recently recognized as an independent marker and predictor of heart disease.

EAT WALNUTS …… LIVE LONGER…. AND HEALTHIER…
Nutrients                            Amount (in 100 Grams of Edible Portion)
FOOD ENERGY                 622.70 Kcal
PROTEIN                          11.70 g
CARBOHYDRATES            18.60 g
FAT                                   55.70 g
DIETART FIBRE                  7.80 g
ASH                                    1.94 g
MOISTURE                         4 – 5 %

More info here(a Wikipedia info)…and  here(a great Jen Reviews post)

…………………………………….

The liqueur is making in this way:

40 green walnuts (collected during the first week in July)
1.5 l of 90 degrees refined alcohol
1-2 sliced lemons
spices: cloves, cinnamon, nutmeg.

1 kg sugar
400-450 ml water

Wash walnuts, cut them in four, put them in a large enough glass jar, add lemon, pour over the alcohol, add spices (at your choice), close tightly and allow to soak for 40 days, shaking and turning the jar daily.
When the liquid reached maturation (day 40), make a syrup from water and sugar boiling them, allow it to cool, pour it in the jar, mix thoroughly and then filter it all.
Put the liqueur in clean bottles, close tightly and chill in the cellar (or closet cold room). After another two weeks you can drink the liqueur, but the more you let it age, the better it gets.
(Do not be afraid of the black color of the liquid because nuts contain iodine. Black is the color you must have in your bottles.)

 

nuci

Tarta cu brinza, dude si nuci

tarta1

Mintea umana e precum stomacul. Da-i si altceva fata de ceea ce obisnuia si-atunci … si pofta vine mincind. Intelept si hitru poporul roman care a stiut sa dea universalitate zicerilor sale. Cam asa judec si eu acum gindindu-ma la un stomac care face regulile pe care mintea(uneori) le intareste.
Colosala zi am avut azi ! Fascinant locuitul la bloc alaturi de vecini cumsecade care-si vad de vietile lor. Dar, asta e o alta poveste pe care-o gasiti frumusel pe blogul de scriitura si filozofeli.
Si toate au venit una dintr-alta. Mai intii a fost invitatia Adinei aka Cat’s kitchen intr-un proiect culinar numit Dulce Romanie la care m-am alaturat fara a sta prea mult pe ginduri. Tematica m-a incitat mai ales ca, una dintre provocari era leurda. Si asta ca sa n-o mai nominalizez pe cea de-a doua (o reala durere de cap) numita tarta. N-am mai facut asa ceva pina acum, n-am mai mincat, iar de vazut am vazut … doar in poze. Ce sa mai …?
Dar, cum cei doi cerberi ai mei, gemeni astrali de altfel, mereu fac sotii in care, de regula eu cad ca musca, la fel s-a intimplat si acum. Si cum altfel puteam sa rezolv situatia daca nu dind un search pe goagal? Nesemnificativ, mi-am zis. Vroiam ceva, in ceva, cu altceva. Ce anume, nu m-am dumirit pina cind n-am dat peste Tarta tiganeasca, atit de…English de m-am mirat minute bune. Si m-au mirat si ingredientele insa baza era numai buna pentru ceea ce vroiam eu sa fac. Aveam pe ce construi restul. Si, automat gindul s-a dus la brinza atit de greceasca din Tarta pascala! Bun, mi-am continuat filozofelile imaginative si imaginate, mai trebuia sa aleg doar fructele. Si dudele fura cele pe care inspiratia de moment s-a asezat.
Ca fruct, dudele sunt atit de marginalizate incit au devenit un fel de cenusareasa a bucatariei romanesti. Si nu numai. Prea putini le mai folosesc sau consuma, prea putini cunosc importanta covirsitoare a resveratrolului pentru imunitate(dudele continind o cantitate de 50 de ori mai mare decit lamiia, e ceva, nu?), prea putini le conserva pentru o iarna grea si lunga care se joaca cu sanatatea din ce in ce mai subrezita de multe. Daca va intereseaza amanunte suplimentare, le gasiti si aici, in Oala lumii, alaturi de-o granita de dude absolut dementiala! Ma laud si io…ce sa fac?!
Acestea fiind zise/gindite, am purces la treaba fara a mai baga in seama certurile si palmele vecinilor de la unu sau amalgamul de manele si Lady Gaga al vecinului de la trei.
Si-a iesit o minunatie de tarta de primavara! In acest moment, va dati seama ca masura ego-ului meu e…nemasurata! Ca sa nu mai vorbesc de aspectul rustic, ca cerinta primordiala, chiar daca mai e de lucrat la capitolul asta.
Oricum, nu subscriu defel la aranjamente culinare sofisticate sau savant imbirligate de maestri intr-ale bucatariei, eu avind doar un singur scop in toata bucatareala mea: imbucurarea sufletului, a ochiului, a nasului si-a limbii. Si daca, bucuria celui care maninca e evidenta, prea putina importanta mai au detaliile care nu mai sunt detalii ci … inutile consumatoare de timp, bani, nervi si energie.
*
tarta11
*
Ingrediente:

Aluatul:

8-9 l-ri unt lichefiat usor (depinde si de faina cu care lucrati)
1/4 cana zahar
1  1/4 cana faina integrala (asa am vrut eu sa fie tinind cont ca tarta trebuia sa fie cit mai romaneasca);
coaja rasa de la 2 lamii
extract de vanilie(optional, insa eu am pus)
1/4 l-ta sare
Se omogenizeaza toate ingredientele modelind (relativ rapid) aluatul. Se inveleste in folie de plastic; se da la rece 30 de minute. Dupa aceea, rupind bucati din el, il presati pe fundul unei forme (cu diam. de aprox. 24 cm, cu marginile detasabile si tapetata cu hirtie cerata), urcind apoi usor cu aluatul pe margini. Nu trebuie sa fie mai inalt de 1-1,5 cm. Se inteapa din loc in loc, aluatul si se trimite direct in cuptorul preincalzit. Durata si temperatura coacerii variaza in functie de cuptorul din dotare. Partea teoretica, scriitura stiintifica adica, zice ca 20-25 de minute sunt suficiente, partea practica (a mea) infirma teoria, afirmind cu certitudine 15 minute la 200 C. Oricum, pina se aureste usor la suprafata aluatul, atit trebuie lasat la copt.
Acum urmeaza partea de creatie propriu-zisa. Se toarna peste aluatul copt umplutura de brinza, se presara cu dude proaspete sau din congelator sau din dulceata, se presara si nucile tocate si tarta merge iar la copt. De asta data pentru 30 de minute, la 180 C (a mea teorie, pentru ca a voastra va depinde de acelasi cuptor mentionat mai sus). Cind e usor rumenita crema, tarta se scoate din cuptor, se indeparteaza forma si se lasa(cu hirtie cu tot) la racit,  pe un gratar metalic special. Cind e rece, se pudreza marginile cu zahar pudra. Se poate servi cu dulceata de dude sau, pur si simplu, asa cum e.
Acum, e normal ca imaginatia si creatia va ramine la indemina fiecaruia. Variante si varietati sunt multiple. Momentul alegerii va depinde doar de dorinta si putinta. Si vointa, as mai zice.
*
tarta10
*
Umplutura:
cam 500 gr brinza dulce grasa, nu prea umeda
2 oua mari
2-3 l-ri de miere de albine(preferabil cea de trifoi)
coaja rasa de la 2 lamii
1/2 l-ta scortisoara proaspat macinata
1/2 l-ta extract vanilie(optional)
1 praf de sare
Se amesteca bine toate.
Pentru ‘glazura’:
1/3 cana dude
1/3 cana nuci tocate, feliate
*
tarta14
*