Arhive etichetă: Mala’s recipes

One pot meals … sau atunci cind omul e gras de apa

IMG_1890

 

Moment de pace si liniste cind gadgeturile tin loc de conversatie… Protagonisti? Eu si fie-mea.

Nu stiu care-o fi fost marea dilema a momentului insa putul gindirii lui Cata adinc se vadea a fi. Tam nesam imi zice: ”Stii, suntem 70% apa. Teoretic nu sunem grasi ci inundati.”

Ma uitai lung la ea si, intr-un fel, ii dadui dreptate. Imi scarpinai indoielile si nedumeririle fara a face gesturi prea evidente si decretai sec: „ Auzi iubita? Apa, neapa, suntem grasi. Ca-i 70%, ca-i 7%, ideea e ca nu putem sa ne punem supapa ca sa-i scadem nivelul. Got it ? OK.” „Si ce  mincare faci? Am gasit asta pe net, nu zice rau.” Si-mi arata un clip gen Tasty in care doua miini faceau ceva legume la cuptor. Mi-a placut la nebunie idea tocmai din pricina conceptului one pot meals, a saracimii in grasimi si-a timpului  scazut de preparare asa ca, am marjat rapid pe idee.  Cum, bineinteles ca la mine in bucatarie nimic nu e asa cum ar trebui sa fie (decit in cazuri exceptionale si speciale), nemasurate fura toate cele ce plecara intr-o tava mare si tapetata cu hirtie de copt. Sincera sa fiu, nici nu am respectat bob cu bob tot ce s-a facut in clipul respectiv. Creativitatea fu suverana in acel moment.

Ardei rosu, ardei galben, dovlecel, cartof, cirnat gen polonez, toate taiate grosier, stropite cu ulei si cu condiment pentru barbeque, la tava date si pornit dansul la 200 C vreo 30 de minute.  A fost ceea ce s-a definitivat intr-un savuros si plin de miresme lunch.  De la Tasty citire e englezeasca exprimare …asa ca, nu dati cu paru’ !

Linga legume, aruncai pe farfurie si niste orez ce-l aveam in frigider, facut cu o zi inainte, tot la cuptor, impreuna cu citeva firisoare de ceapa verde si baby carrots si, credeti-ma ca gustul batu de departe orice garnitura sofisticata.

Plusuri ale retetei? Nenumarate. Minusuri? Poate doar unul…spalatul tavii, daca mai poate fi numit asta un minus.

Enjoy your meal! Astept pareri.

Tarta cu brinza, dude si nuci

tarta1

Mintea umana e precum stomacul. Da-i si altceva fata de ceea ce obisnuia si-atunci … si pofta vine mincind. Intelept si hitru poporul roman care a stiut sa dea universalitate zicerilor sale. Cam asa judec si eu acum gindindu-ma la un stomac care face regulile pe care mintea(uneori) le intareste.
Colosala zi am avut azi ! Fascinant locuitul la bloc alaturi de vecini cumsecade care-si vad de vietile lor. Dar, asta e o alta poveste pe care-o gasiti frumusel pe blogul de scriitura si filozofeli.
Si toate au venit una dintr-alta. Mai intii a fost invitatia Adinei aka Cat’s kitchen intr-un proiect culinar numit Dulce Romanie la care m-am alaturat fara a sta prea mult pe ginduri. Tematica m-a incitat mai ales ca, una dintre provocari era leurda. Si asta ca sa n-o mai nominalizez pe cea de-a doua (o reala durere de cap) numita tarta. N-am mai facut asa ceva pina acum, n-am mai mincat, iar de vazut am vazut … doar in poze. Ce sa mai …?
Dar, cum cei doi cerberi ai mei, gemeni astrali de altfel, mereu fac sotii in care, de regula eu cad ca musca, la fel s-a intimplat si acum. Si cum altfel puteam sa rezolv situatia daca nu dind un search pe goagal? Nesemnificativ, mi-am zis. Vroiam ceva, in ceva, cu altceva. Ce anume, nu m-am dumirit pina cind n-am dat peste Tarta tiganeasca, atit de…English de m-am mirat minute bune. Si m-au mirat si ingredientele insa baza era numai buna pentru ceea ce vroiam eu sa fac. Aveam pe ce construi restul. Si, automat gindul s-a dus la brinza atit de greceasca din Tarta pascala! Bun, mi-am continuat filozofelile imaginative si imaginate, mai trebuia sa aleg doar fructele. Si dudele fura cele pe care inspiratia de moment s-a asezat.
Ca fruct, dudele sunt atit de marginalizate incit au devenit un fel de cenusareasa a bucatariei romanesti. Si nu numai. Prea putini le mai folosesc sau consuma, prea putini cunosc importanta covirsitoare a resveratrolului pentru imunitate(dudele continind o cantitate de 50 de ori mai mare decit lamiia, e ceva, nu?), prea putini le conserva pentru o iarna grea si lunga care se joaca cu sanatatea din ce in ce mai subrezita de multe. Daca va intereseaza amanunte suplimentare, le gasiti si aici, in Oala lumii, alaturi de-o granita de dude absolut dementiala! Ma laud si io…ce sa fac?!
Acestea fiind zise/gindite, am purces la treaba fara a mai baga in seama certurile si palmele vecinilor de la unu sau amalgamul de manele si Lady Gaga al vecinului de la trei.
Si-a iesit o minunatie de tarta de primavara! In acest moment, va dati seama ca masura ego-ului meu e…nemasurata! Ca sa nu mai vorbesc de aspectul rustic, ca cerinta primordiala, chiar daca mai e de lucrat la capitolul asta.
Oricum, nu subscriu defel la aranjamente culinare sofisticate sau savant imbirligate de maestri intr-ale bucatariei, eu avind doar un singur scop in toata bucatareala mea: imbucurarea sufletului, a ochiului, a nasului si-a limbii. Si daca, bucuria celui care maninca e evidenta, prea putina importanta mai au detaliile care nu mai sunt detalii ci … inutile consumatoare de timp, bani, nervi si energie.
*
tarta11
*
Ingrediente:

Aluatul:

8-9 l-ri unt lichefiat usor (depinde si de faina cu care lucrati)
1/4 cana zahar
1  1/4 cana faina integrala (asa am vrut eu sa fie tinind cont ca tarta trebuia sa fie cit mai romaneasca);
coaja rasa de la 2 lamii
extract de vanilie(optional, insa eu am pus)
1/4 l-ta sare
Se omogenizeaza toate ingredientele modelind (relativ rapid) aluatul. Se inveleste in folie de plastic; se da la rece 30 de minute. Dupa aceea, rupind bucati din el, il presati pe fundul unei forme (cu diam. de aprox. 24 cm, cu marginile detasabile si tapetata cu hirtie cerata), urcind apoi usor cu aluatul pe margini. Nu trebuie sa fie mai inalt de 1-1,5 cm. Se inteapa din loc in loc, aluatul si se trimite direct in cuptorul preincalzit. Durata si temperatura coacerii variaza in functie de cuptorul din dotare. Partea teoretica, scriitura stiintifica adica, zice ca 20-25 de minute sunt suficiente, partea practica (a mea) infirma teoria, afirmind cu certitudine 15 minute la 200 C. Oricum, pina se aureste usor la suprafata aluatul, atit trebuie lasat la copt.
Acum urmeaza partea de creatie propriu-zisa. Se toarna peste aluatul copt umplutura de brinza, se presara cu dude proaspete sau din congelator sau din dulceata, se presara si nucile tocate si tarta merge iar la copt. De asta data pentru 30 de minute, la 180 C (a mea teorie, pentru ca a voastra va depinde de acelasi cuptor mentionat mai sus). Cind e usor rumenita crema, tarta se scoate din cuptor, se indeparteaza forma si se lasa(cu hirtie cu tot) la racit,  pe un gratar metalic special. Cind e rece, se pudreza marginile cu zahar pudra. Se poate servi cu dulceata de dude sau, pur si simplu, asa cum e.
Acum, e normal ca imaginatia si creatia va ramine la indemina fiecaruia. Variante si varietati sunt multiple. Momentul alegerii va depinde doar de dorinta si putinta. Si vointa, as mai zice.
*
tarta10
*
Umplutura:
cam 500 gr brinza dulce grasa, nu prea umeda
2 oua mari
2-3 l-ri de miere de albine(preferabil cea de trifoi)
coaja rasa de la 2 lamii
1/2 l-ta scortisoara proaspat macinata
1/2 l-ta extract vanilie(optional)
1 praf de sare
Se amesteca bine toate.
Pentru ‘glazura’:
1/3 cana dude
1/3 cana nuci tocate, feliate
*
tarta14
*

Curmale, prune, mere, nuci şi foc într-o salată

sal.curmale3.1

Nu ştiu voi cum faceţi focul, însă, la mine în ogradă, se urmează un ritual foarte precis. Se începe prin a se curăţa vatra sobei de restul de cenuşă de la focul precedent, se rup cîteva foi de hîrtie dintr-o revistă (preferabil să nu fie cerate), se rulează şi se strîng uşor între palme, se plasează cît mai central pe vatră, peste ele vine o mînă bună de aşchii de lemn(preferabil de salcie) şi acum vine partea cea mai frumoasă: aprinsul chibritului şi, implicit al hîrtiei. Acum…ce să vă zic ? Că-s mai bune chibritele de Gherla? Că-s mai bune cele cu fosforul care nu se sfărîmă sau nu-ţi sare-n ochi? Că-s mai bune cele cu băţ de lemn? Dacă nici una dintre variante nu vă mulţumeşte atunci folosiţi o brichetă dintr-astea moderne, cu gît lung şi flexibil. Acelaşi rezultat il veţi obtine.

Vă veţi întreba, poate, unde vreau să ajung cu polologhia focului? Nu in paleoliticul superior cînd, cică, 2 pietre erau folosite pe post de chibrit, nici la Prometeu sau la zei dar nici în ograda pompierilor, asta-i sigur. Nu vreau decît să ajung la o revistă pe care am folosit-o pe post de material pirotehnic şi-n paginile căreia am găsit o reţetă de salată care mi-a luminat ziua. La propriu. Focul s-a făcut iar salata s-a modificat după chipul şi asemănarea mea.
Şi n-aş şti să vă zic ce a fost mai întîi?! Gustul de iaurt brusc îndulcit de pulpa de curmală, uşorul acrişor al mărului care taie din nebunia stafidei, amarul cu gust de sîmbure prăjit al nucii sau aroma de scortişoară care completează perfect un vin elegant şi de excepţie? Hmmmm…anyway, rezultatul final a fost peste umilele mele aşteptări .

sal.curmale4.1


Ingrediente(pt. 2 persoane):
1/2 măr roşu, acrişor, tăiat cubuleţe
o mînă bună de curmale, fără sîmburi
o mînă bună de stafide
1/2 de mînă de prune uscate, tăiate feliuţe
1/2 de mînă de nuci prăjite şi zdrobite
scorţişoară (după gust)
1-2 l-ţe iaurt gras şi foarte gros
50-100 ml vin Lacrima lui Ovidiu (nu-i reclamă, e un fapt întîmplat !)

Curmalele, stafidele şi prunele lasă-le să stea cîteva ore în vin apoi macină-le grosier şi amestecă-le cu restul de ingrediente. Porţionează compoziţia după propria dorinţă apoi pudreaz-o fin cu un praf de scorţişoară. Partea de decor e..la liberă inspiraţie şi alegere.

Creditele merg catre revista „Practic în bucătărie” şi la d-na Annamaria Borzsasi din Reghin, reţeta domniei sale fiind la pagina 40 şi…asta e cam tot ce pot să vă spun. Habar n-am care număr al revistei a fost deoarece copertele revistei se facură scrum.

sal.curmale6.1


Ingredientele originale propuse de d-na au fost:
600 gr mere
200 gr smochine
100 gr stafide
100 ml frişcă bătută
40 gr zahăr
scorţişoară după gust

Restul e deja istorie cum, istorie a devenit şi salata mea.

Porumb, păpuşoi, cucuruz / A lovely story about corn

sal.por.3

(for English version scroll down the page)

De la Wikipedia citire:
-100 g. – 97 kcal.
-multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu
-magneziul, care este prezent în cantităţi mari, completează într-un mod excelent lipsa acestui element caruia i se asociaza bolile legate de îmbătrânirea organismului
-boabele sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei şi dextrinei ; germenii sunt utilizaţi pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentaţia dietetică
-randamente de extracţie : 100 kg. boabe – 77 kg. mălai sau 63 kg. amidon sau 71 kg. glucoză sau 44 l. alcool sau 50-60 kg. izomeroză
-importanta planta medicinala si melifera
-are efect împotriva stresului
-are efect asupra funcţionării sistemului nervos, a muşchilor, a inimii şi asupra producţiei de globule roşi. 150 de grame de porumb acoperă aproximativ 25 % din cantitatea necesară de vitamina B1 pentru un adult
-conţine de asemenea un antioxidant de frunte şi anume vitamina E, care ne protejează împotriva artritei.
Acesta este porumbul sau Zea Mays sau păpusoi sau cucuruz.
Frumoasă poveste, nu ?

Şi povestea asta continuă aşa (şi-mi asum întreaga ei ”paternitate” ) :
… amestecă porumb fiert şi copt pe grill cu: sare, piper, ulei de măsline, frunze de busuioc şi suc de lămîie sau lime. Totul e după gustul propriu. Nimic mai mult.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

From Wikipedia teachings:
-100 g – 97 kcal.
-many hydrocarbonates, starch, albumin, many B vitamins, vitamin E, iron, phosphorus, magnesium, zinc and potassium
-magnesium, which is present in large amounts, filled in a great part due to the absence of age-related diseases of the body
-the starch are used in industry, the spirits, glucose and dextrin; seeds are used for oil extraction
-100 kg seeds = 77 kg flour or 63 kg starch or 71 kg glucose or 44 l alcohol or 50-60 kg izomeroza
-important medicinal and  honey plants
-effect against stress
-effect on the functioning of the nervous system, muscles, heart and the production of red blood cells. 150 grams covers about 25% of the required amount of vitamin B1 for an adult
-also contains a leading antioxidant that is vitamin E, which protects us against arthritis.

THAT IS CORN! Or Zea Mays, or Papusoi or Cucuruz (Romanian language).
Lovely story, right?

And, this story goes on ( I take full ”paternity” of the story) :
Mix boiled and barbequed young corn with olive oil, salt, pepper, basil leaves and lemon/lime juice. All by your taste. Nothing else matters.