O ciorbă cît un comitat : Lucskos káposzta

lucicos17

Niste coame blinde, de piatra aspra, coborind din coasta Apusenilor, curgind in valuri lungi spre apus, netezindu-se tot mai mult, pina la definitiva contopire cu cimpia Aradului. Muntii Zarandului. Tara Zarandului. O „tara” aproape la fel de mare cit intreg Maramuresul, insa despre care nu se stie aproape nimic. 
Centrul economic al zonei este municipiul Brad.
Daca orasul Brad a avut un rol extrem de important in istoria zbuciumata a Zarandului atunci, Baia de Cris a fost orasul care i-a dat taina, slefuirea si libertatea care au facut din Tara Zarandului un loc incarcat de semnificatii spirituale pentru neamul romanesc.
Surse arheologice atesta existenta Baii de Cris inca de la sfirsitul secolului al X-lea, dar unele documente afirma ca, pe teritoriul ei exista o „baie” de spalat aurul inca de pe vremea romanilor. Se poate presupune ca asezarea a fost intemeiata de cei care exploatau minele de aur, „băieşii” de pe vaile Tebea şi Caraci.
Nu degeaba, Ludovic al II-lea, printr-un decret regal, declara la 1519 Baia de Cris a fi Oras Liber Regesc. Si, atunci, a fost poate, una dintre cele mai infloritoare perioade din toata istoria Baii de Cris.
Pina la lupta de la Mohaci (1526), comitatul Zarand apartinea Ungariei si cuprindea teritoriul de la stinca Vulcanului, de linga Abrud, pe tot cursul Crisului Alb, invecinindu-se cu comitatele Bihor, Bekes, Cenad, Arad şi Hunedoara. Dupa ocuparea Ungariei de catre turci, in urma dezastrului de la Mohaci, comitatul Zărand a fost alipit Transilvaniei, in urma pacii de la Oradea, din 1538.
Datele si faptele sunt insa mult mai multe decit am spus eu aici. Un singur lucru e important insa: pastrindu-si  specificul romanesc dar asimilind in acelasi timp CEVA-ul acela pe care ocupatiile straine l-au adus cu ele , contopindu-si radacinile cu ale altor natii, Tara Zarandului a ramas si ramine una din cele mai bogate rezervatii de traditii arhaice din România. 
 
lucicos16
Lucskos káposzta este una dintre mincarurile de influenta maghiara care a suferit adaptari si transformari in bucataria traditionala romaneasca. Daca, in alte zone etnografice si geografice romanesti, Lucskos káposzta e simpla ciorba de varza, ei bine, in zona Vaii Crisului Alb, ea nu si-a mai pastrat autenticitatea dictata de mama unguroaica.
Asa a gatit mama luckos-ul, invatindu-l de la femeia care i-a fost gazda dar si „mama adoptiva” in perioada anilor ’50 atunci cind era proaspat cadru medical la Vata, linga Baia de Cris, asa il gatesc si eu si, asa cred si sper ca-l va gati si fiica mea. Cine mai stie ?
*

1 varza, taiata destul de subtire
2-3 rosii taiate bucati
100-200 gr carne (de regula carne de porc); eu am folosit carne de vinat(caprioara), pusa la marinat cu doua zile inainte
1 cirnat proaspat, afumat
2 cepe (am folosit ceapa verde)
1-2 l-ri de pasta de ardei dulcei
cimbru, marar, usturoi tocat, patrunjel
sare, piper
smintina
 
Sotati ceapa in slanina topita. 
Se adauga carnea si se amesteca de citeva ori.
Urmeaza rosiile si carnatii, varza si pasta de ardei dulce. Amestecati. 
Adaugati apoi: condimentele uscate si usturoiul, sarea, piperul si apa atit cat este nevoie sa acopere totul. Acoperiti vasul si lasati-l sa fiarba la foc mic pana varza se inmoaie. Adauga smintina, fierbe din nou totul cam o jumatate de minut si opriti apoi focul.
Adaugati” verziturile”. Un ardei iute si verde e cam tot ce-i mai lipseste lucskos-ului.
Asta-i tot.

Zarand1
Dealurile Zarandului
Zarand2
Dealurile Zarandului
Brad
Brad
Biserica de piatra, ctitorie a Voievodului Balea-Boarul
Biserica de piatra de secol XIV ( Criscior, jud. Hunedoara), ctitorie a Voievodului Balea-Boarul
…..
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s