Boţii şi creasta militară

boţi2

*


Boţii sunt niste găluşte ţărăneşti din brînză de vaci, care se fac în Apuseni, în cătunele moţilor de dincolo de ‘creasta geografică’ sau ‘creasta militară’, cum i se mai spune, adică dincolo de ceea ce se vede din vale.

Cu creasta asta militară e o intreagă poveste. Cine crede că Marea Unire s-a datorat numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din decembrie 1918 şi intelectualităţii greco-catolice, are o viziune patriotic-idilică asupra istoriei. Marile puteri victorioase, hotărîseră, destul de corect, să împartă înfrîntul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare. Aveau loc recensăminte, se facuseră harţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere.

Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei, în care, zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud, etc. apăreau ca pustii, fiind dincolo de creasta militară, ‘de ce se vedea din văile accesibile’. Intr-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată in oraşe şi în satele de cîmpie, apărea ca majoritară in Ardeal, cu consecinţele ce ar fi urmat de aici.

E meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon.

Am avut bucuria de a-l fi cunoscut in 1993 pe domnul Robert Ficheux(trăieşte încă, in toamna lui ’98 a împlinit exact 100 de ani), unul din cei ce au călcat cu piciorul Munţii Apuseni, imediat dupa razboi (i-am luat şi-un interviu filmat impreuna cu Radu Grozea, pe care, din motive obscure si penibile, TVR nu l-a difuzat).E un domn in virstă de aur, firav, foarte simpatic, vorbeşte incă perfect româneşte, cu un hazliu accent franco-moţogan, care ne-a facut sa rîdem în hohote, pe toţi cîţi eram la acel dineu, români si francezi. Ne-a povestit cum mînca ‘boţi’ si bea vinars, cum vreau moţii să-l însoare cu fiicele lor „motzotzolles”, cum dormea în iesle, privegheat de răsuflările blînde ale vacilor.

Omul acela făcuse şi dăruise istorie şi geografie României.

boţi1

Preparare:

1 kg brînză de vaci
5-7 ouă
1 ceaşcă de mălai
sare, cîtă vă place
1 l-ră de untură
Mălaiul se pune la prăjit în untură pînă se schimbă la faţă.Ouăle se bat bine apoi se freacă temeinic cu brînza.Se mai adaugă la ‘aluat’, jumătate din mălai, o lingură de untură şi ceva sare.După ce s-au amestecat cremă toate, se fac ‘boturi’ rotunde şi mici, care se pun la fiert, în apă clocotită cu sare.
Cînd s-au întărit, se tăvălesc prin mălaiul rămas şi se dau la masă.
(De la Radu Anton Roman citire)
*
Taină (căci există şi aşa ceva):
-lăsaţi aluatul să stea preţ de-o jumate de oră apoi purcedeţi la fierbere
-aluatul va avea aspectul celui pregătit ca pentru găluştele de gris aşa că, e mai bine să-l ”rupeţi” cu dunga umezită a  lingurii
-cînd găluştile s-au ridicat la suprafaţă, intorceţi-le pe cealaltă parte si mai lăsaţi-le ceva să fiarbă, nu prea mult aş zice eu;  sunt destul de nărăvaşi boţii ăştia, urgent se supără şi-şi împrăştie conţinutul
-oleacă de făină de grîu, colo 1 lingură bunicică, la ai mei boţi, fu musai să adaug

ABCD0001

 

 

*

 

Apuseni

*

biharia.1

*

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s