O controversata „dulcegareala”: Baba au rhum

Care-i este locul nasterii? Fi-va Franta chiar daca polonezii isi rezerva si aroga drepturile paternale asupra-i?  Sa fie asa cum spun francezii? Sa fie asa cum spun polonezii? Cine mai stie?
Stiu doar ca inspirat fuse domne’ regele ala  cu nume atit de polonez, adica Stanisław Leszczyński care inmuie o bucata de gugelhupf in rom asigurindu-i astfel nemurirea.
Larousse Gastronomique zice (cum sa nu-l crezi?) ca vine apoi Nicolas Stohrer care nu e altul decit un pâtissier al aceluias rege, nimeni altul decit un frantuz care trimite in rai gurmanzii si fanii „femeii batrine dar betive” adaugindu-i nimic altceva decit fructe confiate sau deshidratate, vin de Malaga, sofran si stafide proaspete. Si astfel, istoria fu rescrisa.

Desi mereu am avut impresia ca desertul asta e unul pur oriental, aveam sa constat, dupa ani de nestiinta ignoranta ca, rum baba nu e decit o facatura pur europeana de inceput de secol 19.
Si, ca la orice joc si voia buna, fiecare tusa sau atingere a materialului brut a generat alte si alte istorii care mai de care mai stralucitoare si incarcate de mister. Astfel, la un deceniu distanta, rum baba devine mama neoficiala a savarinei pentru a migra mai apoi in cizma mediteraneana devenind o specialitate neapolitana. Semantica ii ramine cam pe acelasi calapod, doar numele suferind oaresce modificari: babà sau babbà.
Americanii o preiau la sfirsit de secol 19 pe batrina lady iar in timpurile oarecum contemporane, tot un francez are inspiratia de-a o face emblema  propriei creatii si-o foloseste ca semnatura sau marca in restaurantele sale clasificate conform stelelor Michelin din dotare.

Ei bine, mie nu-mi spune baba asta decit o alta poveste buna de pus in Oala si de povestit precum una dintre cele 1001 de nopti. Incitant si savuros in acelasi timp, nu-i asa?
Si credeti-ma ca gustul e pe masura fanteziei stirnite de-o poveste despre printi, bautura si iubiri insirate de-a lungul timpului. 
Poate contesta cineva lucrul asta ?

(reteta pe care am folosit-o e cea pusa la dispozitie de GoodFood, reteta pe care o socotesc a fi cea mai apropiata de varianta originala)
*
PENTRU BLAT
250g de făină
2 linguri de zahăr
½ linguriţă de sare
4g de drojdie uscată
50ml de lapte
3 ouă
o mână de stafide, înmuiate în rom
90g de unt, la temperatura camerei
PENTRU SIROP
700ml de apă
350g de zahăr
coaja rasă de la 1 lămâie
150ml de rom brun
PENTRU GARNITURĂ
300g de frişcă lichidă răcită
seminţele de la o păstaie de vanilie
200g de stafide
îngheţată de vanilie

*

Mod de preparare
1. Se amestecă făina, zahărul şi sarea într-un bol;​ ​se face o adâncitură în mijloc. Se freacă drojdia cu o linguriţă de lapte cald şi se toarnă în adâncitură. Se adaugă ouăle şi stafidele scurse, apoi se frământă totul. Va rezulta o cocă moale şi lipicioasă, care se frământă până se desprinde de pe pereţii bolului.
Se adăuga untul şi se continuă până când aluatul devine neted şi elastic. Se lasă la crescut până îşi dublează volumul.

2. Se încălzeşte cuptorul la 200° C. Se ung cu unt şi se tapetează cu făina opt forme mici cilindrice sau sferice  (sau o formă circulară cu spaţiu în mijloc), se împarte aluatul în opt părţi şi se aşază în forme. Se mai lasă încă o dată la crescut, până când aluatul atinge baza formei. Se coc prăjiturile timp de 15 minute, până devin aurii şi sună a gol dacă le loveşti cu degetul. Se scot din forme cât sunt calde.
3. Pentru sirop, se amestecă toate ingredientele, mai puţin romul, se pun pe foc şi se lasă să dea în câteva clocote. Siropul se strecoară într-un bol larg, pentru a înlătura coaja de lămâie, se adaugă romul şi se lasă la răcit. Se iau din acest sirop câteva linguri în care se pun la înmuiat stafidele. În siropul rămas, se scufundă prăjiturile fierbinţi, până se îmbibă bine. În frişca răcită se adaugă seminţele de vanilie şi se mixează până se întăreşte.
(Prăjiturile se pot ​serv​i​ pe farfurii individuale, cu stafidele înmuiate alături, cu frişcă şi o cupă de îngheţată.)
*
Anunțuri

3 păreri la “O controversata „dulcegareala”: Baba au rhum”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s