Oaspeti la masa: Cat’s kitchen

1.jpg

Cu ratiune si pasiune potrivesc toate cele (d)in Oala. Si cu aceeasi pretuire aratata fiecaruia care-i calca pragul… Asta s-a intimplat si azi dimineata cind m-a sunat oficiantul postei pentru a-mi spune sa ma prezint de urgenta la ‘mnealui ca cica am un pachet. Execut ordinul, merg acolo, iau coletul, revin acasa si deschid minunea. Voila!  Surpriza promisa de Magda Adina aka Cat’s kitchen a fost pe masura asteptarii.

Trei borcanele nealcose, faine de tat, cu promisiunea a ceva bun, undeva, sub capacul artistic imbracat in sfoara. Si, ca si cind n-ar fi fost de-ajuns, ca ‘bonus’ linga cele trei minunatii aveam un foarte expresiv mirtanel (si negru pe deasupra!) care-si imbratisa cu foc a lui minge alba. Un ying-yang al solnitelor atit de necesare unei mese de orice zi !

2.jpg

Si-n acel moment m-am gindit la versurile unui poem scris de Rumi care zicea la final cam asa:
” Fii recunoscător oricărui oaspete ce vine,
Căci fiecare a fost trimis
Ca un ghid de dincolo.”
Ei bine, ca un ghid a fost gestul unui prieten extraordinar din lumea virtuala, prieten(indraznesc sa-l numesc asa!) care m-a considerat pe mine, un necunoscut ochilor lui, un bun receptor al intentiilor lui altruiste. Si-atunci am stiut ca, din ceea ce-am primit, trebuie sa dau si altora. In felul asta s-a nascut ideea de-a avea saptaminal, aci in Oala lumii, cite-un oaspete la masa. C-o fi vreo bucatareala adusa de invitati, c-o fi vreo incropeala proprie(sau poate ca nu), legea cuvintului si nu numai, in acea zi, o va face oaspetele cu ale lui idei.

3.jpg

Si m-am asezat la masa de taina a degustatorului, cu reveria(si curiozitatea) incercarii a ceea ce era de incercat. Va las si pe voi sa va dati cu parerea in privinta produselor nu inainte de-a va spune citeva pareri personale despre ceea ce-a trecut prin filtrul limbii, mintii si-a stomacului.
1. Zacusca cu bureti de fag… hmmm, exact pe gustul meu! Dulce-sarat-piparat, un clasic al zacustii intr-o forma, aroma si textura inedite. Si totul imbracat bine de gustul buretilor de fag, un gust care te trinteste de-a busilea (chiar de-a binelea!) printre ferigile padurii. Ce sa mai zic? Micul-dejun a fost pe masura asteptarilor.

2. Tocanita cu mix de ciuperci de padure ….  Si atit!
Ma credeti ca n-am cuvinte ca s-o descriu ? In fata cu-o mamaliga aurie ca soarele tomnatic ce-mi dadea binecuvintarea astrala, am inchis ochii cu gindul la cele demult trecute. Scrise au ba si gindite de oameni cu mult mai intelepti decit contemporaneitatea careia (cu rusine, zic) ii apartinem. Tocanita asta m-a zvirlit in epoca cind aditivii si suplimentii alimentari erau cosmarul, inca negindit, al unor generatii care-au scris istorie culinara doar cu ceea ce le dadea pamintul darnic.

3. Si numarul 3, dupa umila mea parere(si neavizata, as zice!) de simplu (de)gustator al multor drese sau ba…Ciuperci de padure uscate si pastrate in ulei de masline, the best of all !
Lung ii titlul dar scurta si fascinanta-i este povestea ! Gust pregnant de ciuperca, aroma extraordinara de usturoi si idei navala. Primul gind a fost in legatura cu mariajul culinar pe care i l-as putea propune. Si brusc, revelatia ‘nanasitului’ mi-a deschis o lume de posibilitati din care am ales ai mai simpli taitei romanesti facuti dupa reteta bunicii insa innobilati cu tehnici de gatire  italienesti. Ce-a iesit ? O bunaciune la care as subscrie fara sa cricnesc tinind cont de faptul ca nu-s amatoare de macaroane & stuff.
Si-atunci, o concluzie fireasca si deloc gratuita a iesit din toata experienta asta:
– a gati bine nu tine neaparat numai de abilitati tehnice cit si de ingrediente
– poti avea un prinz de restaurant la pret de cantina muncitoreasca
– satisfacerea unor placeri primare ar trebui sa treaca dincolo de snobism si sclifoseli
– doamnelor(si domnilor) dragi, reinvatati sa gatiti romaneste cu ceea ce va da pamintul asta romanesc indiferent de tehnica din dotare; la o adica, apartinem acestui pamint, cu radacini care merg hat departe intr-un trecut in care loboda, urzica, ciuperca de padure, pastravul de munte, scrumbiile marii, papadia, cartoful, laptele, oaia si vaca ne-au construit ca individ si personalitate regionala.

Accesind linkurile aferente textului, veti descoperi niste simple moduri de-a prepara si conserva ceva ce va poate face sa treceti iarna mai usor si cu costuri reduse. Cit despre gust, nu pot decit sa va fac partasi prin cuvint la experienta la care am subscris de bunavoie.
Si pentru ca latinul bine zicea prin al sau atemporal ‘scripta manent’, vin si asez aci, ca ofranda adusa ciupercii din bucataria Adinei, o reteta incropita ad-hoc pe invatatura italienesca, ajustata de englezeasca marca  Jamie Oliver a tagliatelelor cu sos ragu si totul invalit in ia romaneasca atit de draga mie.
Ce-a iesit?  Va las sa incercati a face si sa reveniti mai apoi, de considerati necesar, a-mi lasa aci o parere …

4.jpg

Taitei cu ciuperci de padure uscate

Ingrediente:
o mina buna de taitei de casa si taiati pe model de tagliatele
ciuperci de padure, uscate si conservate dupa reteta Adinei
salvie sau rozmarin sau busuioc(uscate)

Preparare:
Pasul 1: 
Intr-o oala nu prea mare puneti la fiert 1 l de apa usor sarata. Cind clocoteste, adugati taitetii si-i fierbeti 1-2
minute.Opriti caldura si acoperiti oala cu un capac.

Pasul 2: 
Intr-o tigaie turnati 1-2 l-ri din uleiul ce se gaseste in borcanul cu ciuperci si-l incingeti la foc mediu spre mare. Adaugati oricare dintre aromele propuse, agitati tigaia de citeva ori apoi adaugati cite felii de ciuperci vreti. Amestecati si lasati la foc mediu pina cind, mirosind aburul tigaii simtiti deja aroma de ciuperca. Dati deoparte tigaia si adaugati peste ciuperci taiteii atunci scosi din apa in care au fiert.
Sa nu credeti ca vor fi aposi deoarece au inghitit exact atita lichid cit au avut nevoie, nimic mai mult. Plus de asta, cele citeva picaturi de apa care se vor scurge peste ciuperci vor forma un ‘sosulet’ cu restul ingredientelor din tigaie. Oricum si ciupercile-s precum buretele…
Turnati produsul pe-o farfurie, presarati cu ceva ceapa verde taiata julien fin, cu piper macinat grosier, cu ceva cas de capra(sau de care aveti)… sau, nu zic ba nici la o mozzarella ceva mai stoarsa. Daca vreti, mai stropiti totul cu niscaiva ulei din borcan.

Mai vreti? Cam asta-i tot:  produse naturale, 10 minute de  bucatareala cu-n minim de efort si-un prinz pe cinste !

________________________________

Nota asupra materialului :  din borcanul cu zacusca lipseste exact acea lingura pe care-am ingurgitat-o pe-un darab de pita neagra inainte de-a trage-n chip borcanele minune ale Adinei.

Anunțuri

18 gânduri despre „Oaspeti la masa: Cat’s kitchen”

  1. Auci !! Chiar ma gandeam azi sa te intreb daca au ajuns minunile 🙂 …
    Sper din tot sufletul meu ca au fost pe placul tau .Oricum , sa stii ca esti prima care gusta ciupercile uscate .Nici macar eu nu le-am gustat inca .Iti vine a crede ?
    Cat despre toata aceasta postare si toate aceste cuvinte frumoase , chiar nu ma asteptam !! Iti multumesc din suflet !! ❤
    Si sa-ti fie de bine , Mala draga !!

    Apreciază

  2. De la Adinus te poti astepta oricand la surprize frumoase. Cata dragalasenie! Te cunoaste deja foarte bine daca ti-a trimis conservele ei cu ciuperci. Iar pisicuta aia adorabila o sa te faca sa zambesti ori de cate ori iti va cadea privirea pe ea, in timp ce gatesti in Oala Lumii. 🙂 Foarte frumos!
    Ce poate fi mai multumitor pentru un om decat gandul ca a adus un zambet pe chipul cuiva drag? Ca a mangaiat un suflet printr-o adiere de zana buna?
    Ma bucur de bucuria voastra, a amandurora, si te felicit, Mala, pentru postarea aceasta frumoasa.
    Iti doresc o seara frumoasa!

    Apreciază

    1. Ritaaaaaa draga mea! Plecaciuni in fata cuvintelor si-a gindurilor frumoase pe care le-ai asezat aci! Imi sunteti dragi amindoua pentru ca va stiu pe amindoua capabile de lucruri si fapte mari. Nu poti nega asta. Minunile care ies din miinile tale, ca si dintr-ale Adinei, sunt arta…asa cum spuneam in alt comentariu si, de aceea, te rog sa-mi acorzi sansa de-a te avea oaspete la masa, saptamina viitoare. Cum va fi posibil? O sa vezi…

      Apreciază

      1. Ioiiii! Eu??? Extraordinar! Abia astept, draga mea. Nu se poate sa-mi acorzi o asemenea onoare. ❤ ❤ ❤
        Imi creste inima in piept si ma apuca emotiile.
        Multumesc frumos si te imbratisez cu mult drag.

        Apreciază

      2. Huh…grea incercare va fi asta, te asigur. N-o sa-ti pot egala maiestria facerii minunilor dulci care te reprezinta insa, ceva-ul acela marca Rita tot va fi. Mai mult nu spun pentru ca inca nu s-a conturat pe deplin ideea. Dar eu zic ca va fi bine…
        Si onoarea e de partea mea, Rita, sa stii!

        Apreciază

    1. Magduto… daca am reusit sa duc la bun sfirsit proiectul numit „tarta” atunci, un dulce care sa semene cit de cit cu ce face Rita sper sa dibui a face, daca nu…plec capul cit mai jos si nu ma mai laud… Hai ca mai glumesc si eu insa ideea de la care am pornit in lansarea invitatiilor astea e una singura: exista atit de multe bloguri culinare, de calitate, care merita a fi date si luate ca exemplu incit distribuirea lor nu aduce decit bine celor care le citesc. Si de ce nu, si proprietarilor, cred!

      Apreciază

  3. Ce frumos le spui tu, Mala! Te urmăresc de ceva vreme, din umbra , și întotdeauna revin cu plăcere la Oala Lumii. Îmi place mult cum scrii tu , asa „cu suflet”. Frumoasa și inițiativa cu oaspeții la masa.

    Apreciază

    1. Ioiiiii…’pacatul’ asta il am si eu, din umbra a trage cu ochiul prin oalele altora si-o fac doar cu-n singur scop: de-a inmagazina cit mai mult si mai multe! Atit de multe invat de la voi…drept urmare nu pot decit sa ma inclin in fata voastra, doamnelor!
      Iti multumesc din suflet, Diana !

      Apreciază

  4. Dragele mele, nu stiu de ce sa ma bucur mai tare! De pozele minunate, de bunatatile iesite din manutele Adinei, sau de descrierea superba facuta de Mala! Nu pot decat sa ma las purtata de cuvintele magice, arome imbietoare, sentimente placute si buna voie pe acest blog. Va pup cu drag, fetelor!

    Apreciază

    1. Andreea… ma inclin in fata cuvintului vostru si ma inclin si-n fata voastra. Imi imbucurati sufletul si spiritul !
      Multumirile sunt cuvinte prea mici si prea putine, crede-ma!

      Apreciază

  5. Mala este minunata , iar eu nu pot decat sa ma bucur ca-mi este alaturi de ceva vreme !!! ❤
    Diana , Andreea , ce frumos ca ati descoperit-o si voi pe Mala !! Postarile ei sunt inedite si pline de invataminte pentru noi toti !!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s